Inflamația creierului: 4 factori ascunși care o pot favoriza
Poluarea aerului, expunerea stresantă la media, sedentarismul și traumatismele cranio-cerebrale pot influența, prin mecanisme diferite, procesele inflamatorii asociate sănătății creierului.
Probabil ați auzit multe despre inflamație și de ce este atât de important să luăm măsuri pentru a reduce efectele inflamației cronice asupra corpului nostru. Dar acum aflăm că inflamația din creier poate fi unul dintre cei mai importanți factori determinanți ai riscului nostru de probleme cognitive, probleme de sănătate mintală și probleme precum ceața mentală și nivelul scăzut de energie.
Cu siguranță vrem să luăm măsuri pentru a reduce inflamația cerebrală nesănătoasă. Iată 4 factori ascunși care contribuie la inflamația cerebrală pe care ar trebui să îi cunoaștem cu toții.
Ideea esențială:
Inflamația este un mecanism natural de apărare. Problema apare atunci când răspunsul inflamator devine persistent sau excesiv. Unele expuneri cotidiene pot contribui la acest dezechilibru, iar asupra multora dintre ele putem interveni.
1. Poluarea aerului
Cercetările publicate în ultimii ani au dezvăluit o concluzie îngrijorătoare: poluarea aerului, chiar și la niveluri mai mici decât cele așteptate, a fost asociată cu rate mai mari ale unor probleme de sănătate mintală, demență, accident vascular cerebral și chiar cu modificări comportamentale, inclusiv violență.
Cum? Cercetările sugerează că o parte a răspunsului poate avea legătură cu inflamația creierului. Studiile efectuate pe oameni și animale arată că expunerea la poluarea aerului este asociată cu activarea celulelor imune rezidente în creier, precum și cu niveluri mai ridicate ale unor markeri inflamatori.
Sursele pot fi ascunse la vedere
Poluarea aerului poate proveni dintr-o varietate de surse, dar unele dintre cele mai dăunătoare pot fi chiar în jurul nostru:
- odorizante de cameră – spray-uri și difuzoare;
- odorizantele parfumate atârnate de oglinda retrovizoare;
- plitele sau aragazurile folosite fără ventilație adecvată;
- lumânările parfumate;
- vapori de benzină;
- diluant de vopsea;
- vopsele și alte substanțe chimice industriale.
Ce putem face?
Modalitățile de atenuare a acestor riscuri includ renunțarea la odorizantele de cameră, asigurarea unei bune aerisiri, deschiderea ferestrelor atunci când este posibil, folosirea hotei sau a gurilor de aerisire ale aragazului și evitarea depozitării substanțelor chimice puternic mirositoare în casă.
Uneori, protejarea creierului începe pur și simplu cu aerul pe care îl respirăm în fiecare zi.
2. Expunerea inutilă și stresantă la mass-media
Este minunat să fii informat, dar realitatea este că, mult prea des, expunerea noastră la știri, rețele sociale, radio, ziare și alte surse de conținut media ne supără și ne stresează.
Știrile sunt o sursă binecunoscută de stres, iar stresul cronic este considerat un factor care poate amplifica procesele inflamatorii, inclusiv pe cele relevante pentru creier.
Nu înseamnă că trebuie să evităm știrile
Mai degrabă, trebuie să fim dispuși să purtăm conversații sincere cu noi înșine despre dacă ceea ce consumăm ne îmbogățește în mod activ viața și duce la rezultate benefice.
Dacă învățăm lucruri care ne ajută și ne motivează să devenim agenți pozitivi ai schimbării în comunitățile noastre și în lume, minunat!
Dar dacă pur și simplu ne stresăm fără să facem nimic diferit, avem mai puțin de câștigat.
Întrebare utilă:
„Informația pe care o consum îmi îmbogățește viața sau doar îmi crește nivelul de stres?”
3. Comportamentul sedentar
Cu toții am auzit despre beneficiile exercițiilor fizice pentru sănătatea generală. În ceea ce privește creierul, una dintre cele mai interesante descoperiri noi are legătură cu imunitatea și inflamația creierului.
Când ne antrenăm mușchii, aceștia eliberează molecule numite miokine, care intră în fluxul sanguin și pot ajunge la creier. Se crede că miokinele cu nume precum irisina au efecte benefice asupra creierului, în parte prin semnalizarea lor antiinflamatorie.
Mușchi → semnale biologice → creier
Mușchii nu sunt doar structuri care produc mișcare. În timpul activității fizice, ei pot elibera molecule de semnalizare capabile să influențeze metabolismul, sistemul imunitar și alte țesuturi ale organismului.
Dacă antrenamentul cu greutăți și exercițiile aerobice sunt benefice pentru echilibrul inflamator al întregului corp și al creierului, ce știm despre comportamentul sedentar?
Se pare că, deși supraponderalitatea este legată de niveluri mai ridicate de inflamație, cercetările ne arată că oricine este sedentar, indiferent de greutate, poate prezenta un risc mai mare de inflamație.
Nu trebuie să alergi un maraton
Fă o plimbare, înoată sau fă niște fandări. Poți urca scările, face exerciții cu greutăți sau pur și simplu să te ridici periodic de pe scaun. Cheia este mișcarea constantă.
4. Traumatisme cranio-cerebrale
Traumatismele cranio-cerebrale (TCC/TCE) reprezintă o problemă incredibil de frecventă care afectează milioane de oameni din întreaga lume.
Este important de menționat că sunt recunoscute ca un factor de risc semnificativ pentru dezvoltarea unor boli cerebrale precum demența Alzheimer, precum și pentru probleme de dispoziție și probleme de concentrare și atenție.
Unul dintre mecanismele care leagă aceste puncte pare a fi inflamația creierului.
Ce se poate întâmpla după un traumatism?
Cercetările arată că traumatismele cranio-cerebrale pot crește inflamația creierului prin activarea celulelor imune numite glie, care se află în creierul nostru, precum și prin deteriorarea barierei hematoencefalice.
Această barieră reprezintă unul dintre sistemele naturale de protecție ale creierului și controlează, într-o anumită măsură, ce substanțe din sânge pot ajunge în țesutul cerebral.
Cauze frecvente
- căderile;
- accidentele rutiere;
- leziunile sportive.
Pași simpli de prevenție
Pașii simpli pentru a ajuta la reducerea riscului de traumatisme cranio-cerebrale includ purtarea întotdeauna a centurii de siguranță atunci când vă aflați într-un vehicul, utilizarea căștii ori de câte ori este cazul și, în special la vârstnici, luarea de măsuri pentru prevenirea căderilor.
Ce au în comun cei 4 factori?
La prima vedere, poluarea aerului, consumul excesiv de media, sedentarismul și traumatismele cranio-cerebrale par să nu aibă aproape nimic în comun.
Dar toate pot influența, prin mecanisme diferite, procese asociate cu inflamația și sănătatea creierului.
Și există încă un lucru important pe care îl au în comun: asupra unora dintre ele putem interveni.
Nu putem controla toate sursele de poluare. Nu putem preveni orice accident. Nu putem elimina stresul din viața noastră. Dar putem reduce expunerile inutile.
- Putem aerisi casa.
- Putem limita sursele inutile de poluare din interior.
- Putem decide când închidem fluxul de știri și rețele sociale.
- Putem merge mai mult pe jos.
- Putem face exerciții.
- Putem purta centura de siguranță și echipamentul de protecție.
Iar aceste lucruri aparent mici, repetate zi după zi, pot contribui la protejarea sănătății pe termen lung.
Calculator BS – Cât de „prietenos cu creierul” este stilul tău de viață?
Răspunde la cele 9 întrebări. Calculatorul identifică orientativ expunerile modificabile discutate în articol. Nu diagnostichează inflamația cerebrală.
Cât de „prietenos cu creierul” este stilul tău de viață?
Răspunde la cele 9 întrebări. La final primești recomandări în funcție de răspunsurile tale.
Ideea de reținut
Când vorbim despre sănătatea creierului, ne gândim adesea la memorie, alimentație sau suplimente. Dar există și factori mult mai discreți.
Aerul pe care îl respirăm.
Informația pe care o consumăm.
Cât de mult ne mișcăm.
Cât de bine ne protejăm capul.
Inflamația cerebrală este un proces complex și nu poate fi redusă la o singură cauză. Însă înțelegerea factorilor care o pot favoriza ne oferă ceva extrem de valoros: posibilitatea de a schimba lucrurile asupra cărora avem control.
⭐ Recomandările noastre
Dacă acest articol v-a fost util, am pregătit un ghid complet cu produse CaliVita grupate pe nevoi:
energie, imunitate, digestie, inimă, articulații, copii și vitalitate.
