„Elimină stresul din viața ta.”

Este probabil unul dintre cele mai ușor de dat și, uneori, unul dintre cele mai greu de urmat sfaturi.

Telefonul sună. Vin mesaje și e-mailuri. Avem termene-limită, responsabilități profesionale, probleme familiale, griji financiare, trafic, știri și informații care ajung la noi aproape permanent.

Terminăm programul de lucru, dar mintea continuă să lucreze.

Ajungem acasă, dar problemele zilei vin cu noi.

Ne punem în pat, dar creierul încă încearcă să rezolve ceea ce nu am terminat peste zi.

În asemenea condiții, ideea de a elimina complet stresul poate fi nerealistă.

1. Stresul nu este întotdeauna dușmanul nostru

Stresul este o reacție firească a organismului în fața unei provocări.

Atunci când trebuie să rezolvăm rapid o problemă, să susținem un examen, să facem o prezentare sau să reacționăm într-o situație dificilă, organismul mobilizează resurse.

Pe termen scurt, acest răspuns poate fi util.

Problema nu este neapărat că avem perioade de stres.

Problema apare atunci când perioadele de solicitare devin lungi, iar perioadele de recuperare devin prea scurte.

2. Ce se întâmplă când stresul nu se mai termină?

Imaginează-ți organismul ca pe un automobil.

Poți accelera atunci când ai nevoie. Motorul este construit pentru asta.

Dar dacă mergi permanent cu accelerația apăsată și nu mai există perioade în care motorul funcționează într-un regim normal, uzura crește.

Ceva asemănător se poate întâmpla și cu organismul.

O zi solicitantă poate fi urmată de recuperare.

Dar dacă urmează încă o zi solicitantă, apoi încă una, iar între ele există prea puțin somn, prea puțină mișcare și aproape nicio pauză reală, putem începe să simțim consecințele.

3. Semne că organismul începe să resimtă solicitarea

În acest punct, sfatul „nu te mai stresa” nu ne ajută prea mult.

Trebuie să încercăm să reducem cauzele pe care le putem controla, dar putem analiza și modalități prin care să susținem organismul în perioadele solicitante.

4. Ce sunt plantele adaptogene?

Aici intră în discuție o categorie interesantă de plante: adaptogenii.

Termenul este utilizat pentru anumite plante și extracte studiate pentru capacitatea lor de a susține adaptarea organismului în condiții de solicitare.

Un adaptogen nu face să dispară șeful dificil, termenele-limită, problemele familiale sau cele 30 de mesaje care ne așteaptă pe telefon.

Printre cele mai cunoscute plante utilizate în această categorie se află Rhodiola rosea.

5. Rhodiola rosea – una dintre cele mai cunoscute plante adaptogene

Rhodiola rosea este o plantă întâlnită în regiuni reci și montane și are o istorie îndelungată de utilizare tradițională.

În ultimele decenii, Rhodiola a fost studiată în special în legătură cu stresul, oboseala fizică și mentală și performanța în perioade solicitante.

Unele cercetări au raportat rezultate favorabile, însă calitatea dovezilor diferă între studii.

De aceea, Rhodiola nu trebuie prezentată drept tratament pentru anxietate, depresie sau burnout.

Este mai corect să discutăm despre ea ca despre un posibil sprijin în cadrul unei strategii mai largi de adaptare și recuperare.

6. Dar stresul nu înseamnă doar adaptogeni. De ce sunt importante vitaminele B?

În perioade solicitante avem tendința să căutăm ingrediente exotice și să uităm uneori de nutrienții fundamentali.

Vitaminele din grupul B participă la numeroase procese metabolice importante.

În funcție de vitamina respectivă, acestea contribuie la procese precum metabolismul energetic normal și funcționarea normală a sistemului nervos.

Există și cercetări clinice asupra suplimentării cu complexe de vitamine B.

O meta-analiză a studiilor randomizate a identificat un beneficiu modest asupra stresului perceput, fără ca acest lucru să însemne că vitaminele B reprezintă un tratament pentru stres, anxietate sau depresie.

7. Dar există o condiție: nu putem lua suplimente și continua la nesfârșit în același ritm

Ar fi foarte convenabil să luăm câteva capsule și apoi să dormim patru ore, să lucrăm fără pauză, să mâncăm haotic și să ne așteptăm ca organismul să funcționeze perfect.

Niciun supliment nu poate face asta.

Baza rămâne recuperarea.

• Somnul – organismul are nevoie de timp pentru recuperare.
• Mișcarea – mersul, alergarea ușoară, bicicleta sau exercițiile de forță pot ajuta la gestionarea tensiunii.
• Pauzele reale – trecerea de la calculator la telefon nu este neapărat odihnă.
• Lumina naturală și timpul petrecut afară – pot ajuta la delimitarea perioadelor de activitate de cele de recuperare.
• Alimentația suficientă și variată – organismul nu poate funcționa fără resurse.

9. Nu toate perioadele stresante sunt la fel. Alege sprijinul după problema predominantă

Aici lucrurile devin interesante.

În loc să cumpărăm la întâmplare un produs „pentru stres”, putem porni de la ceea ce simțim efectiv.

11. Nu aștepta întotdeauna până când epuizarea te obligă să te oprești

Una dintre marile capcane ale vieții moderne este să considerăm oboseala un inconvenient care trebuie ignorat.

Mai bem o cafea.

Mai lucrăm o oră.

Mai rezolvăm încă o problemă.

Și spunem:

Numai că întotdeauna mai apare ceva de terminat.

12. Când nu mai trebuie să punem totul pe seama stresului?

Există și o limită importantă.

Nu orice simptom trebuie explicat prin „sunt stresat”.

Este indicat să discuți cu un medic sau cu un specialist dacă apar simptome persistente ori importante, precum:

• insomnie severă sau persistentă;
• anxietate care interferează cu activitățile zilnice;
• atacuri de panică;
• stare depresivă persistentă;
• epuizare pronunțată care nu se ameliorează prin odihnă;
• palpitații, durere toracică sau dificultăți de respirație;
• pierderea interesului pentru activitățile obișnuite;
• orice gând de auto-vătămare sau lipsă de speranță.

Concluzie: nu putem elimina toate sursele de stres. Dar putem înceta să ne comportăm ca și cum organismul ar avea resurse infinite.

Probabil că mâine telefonul va suna din nou.

Vor exista alte mesaje, alte responsabilități și alte probleme de rezolvat.

Nu putem controla totul.

Putem însă controla mai bine somnul, recuperarea, mișcarea, alimentația, pauzele și modul în care răspundem perioadelor solicitante.

Iar atunci când dorim un sprijin suplimentar, putem analiza nutrienții și plantele adaptogene potrivite situației noastre.

Rhodiola rosea, vitaminele B și celelalte ingrediente utilizate în formulele dedicate perioadelor solicitante nu trebuie privite ca o permisiune de a forța organismul la nesfârșit.

Mai degrabă, ele pot face parte dintr-o strategie mai amplă: