Remedii naturale pentru depresie

Fiecare ființă umană este autorul propriei sănătăți sau bolii „- Buddha

Declinare: Depresia este o problemă gravă de sănătate. Nu întrerupeți niciodată administrarea unui medicament prescris fără a vă consulta mai întâi medicul. Discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a adăuga orice supliment la medicamentele dumneavoastră antidepresive.

Depresia este o tulburare de dispoziție asociată cu sentimente de tristețe și pierderea plăcerii. Poate deveni atât de severă încât poate duce la retragerea socială, abuzul de substanțe și chiar sinucidere. În întreaga lume, milioane de oameni sunt afectați de depresie – pot să apară la oricine, la orice vârstă, din orice fond economic sau social. Frecvent, depresia provine dintr-o copilărie traumatizantă sau din experiențele negative ale adulților, care duc la probleme nerezolvate care sunt dificil de rezolvat. Cu toate acestea, uneori depresia poate apărea fără o cauză evidentă.

Unele stări pot imita depresia, inclusiv tulburarea de stres post-traumatic (PTSD), hipotiroidismul, bolile autoimune sau infecțiile cronice de grad scăzut. Toate acestea trebuie eliminate pentru o persoană suspectată de depresie.

Cele mai frecvente tratamente includ consiliere profesionala si medicamente antidepresive baza de prescriptie medicala. Medicamentele prescrise pentru depresie cresc nivelurile serotoninei cerebrale, un agent chimic (neurotransmitator) care ajută la transmiterea semnalelor sănătoase din creier de la o celulă la alta – cercetătorii cred că un dezechilibru sau reducerea nivelurilor serotoninei contribuie la sentimentul de depresie. Cu toate acestea, există, de asemenea, dovezi crescânde privind alți factori care pot contribui la starea de spirit, cum ar fi microbiomul intestinal și sănătatea mitocondriilor (celulele producătoare de energie ale corpului).

O persoană cu probleme digestive și infiltrați intestinale va avea o creștere exagerată a bacteriilor „rele”, care eliberează o substanță numită LPS (lipopolizaharidă) în sânge, ducând la creșterea simptomelor de oboseală și depresie. Ca urmare, rezolvarea intestinului poate fi un prim pas crucial pentru imbunatatirea starii generale. De asemenea, potrivit unui studiu din 2011, disfuncția mitocondrială și inflamația sporesc probabilitatea depresiei, astfel îmbunătățirea sănătății mitocondriilor creierului ar putea avea efecte benefice asupra stării de spirit.

Dieta și depresia

Alimentele pe care le introducem în corpul nostru pot avea un impact semnificativ atât asupra stării noastre fizice cât și asupra sănătății noastre mintale. Dietele care constau în exces de zahăr, alimente prelucrate, alimente nesănătoase și făină rafinata sunt neadecvate pentru sănătatea inimii și cresc riscul de apariție a diabetului zaharat. Studiile arată că dietele bogate în zahăr pot, de asemenea, să accentueze depresia. Un studiu din 2015 din Jurnalul American de Nutriție Clinică a demonstrat că femeile aflate în postmenopauză care consumau o dietă bogată în zahăr a prezentat un risc crescut de depresie. Un studiu din 2002 a susținut, de asemenea, asocierea dintre aportul ridicat de zahăr și apariția depresiei. Chiar si baurura carbogazoasa din dieta poate afecta starea de spirit, potrivit unui studiu din 2014. Acest studiu a concluzionat că consumul de băuturi îndulcite, incluzând bauura carbogazoasa in dieta, a crescut riscul depresiei în timp ce consumul de cafea a scăzut riscul depresiei.

Exercitul fizic ca terapie in depresie

Este bine cunoscut faptul că exercițiile fizice pot fi de ajutor pentru inimă și în sistemul circulator. Cu toate acestea, puțini realizează că exercițiul fizic este, de asemenea, un remediu terapeutic pentru cei cu simptome de depresie.

Un studiu din 2006, publicat în Jurnalul European de Sănătate Publică, a demonstrat că femeile care au alergat de cinci ori pe săptămână au avut o îmbunătățire a simptomelor depresiei în comparație cu cele care nu făceau exerciții fizice. Un studiu din 2002 a arătat că cei cu vârsta de 65 de ani cu activitate de grup și exerciții fizice au avut o reducere cu 30% a simptomelor de depresie comparativ cu cei care nu au participat la exerciții de grup. Studiile au arătat, de asemenea, că exercițiul ajută la creșterea densității mitocondriale (energetice) în creier, o posibilă explicație a modului în care exercițiile fizice pot contribui la reducerea depresiei.

Cei cu afecțiuni cronice de sănătate, cum ar fi bolile de inimă sau diabet, ar trebui să consulte medicul de familie înainte de a începe o nouă rutină de exerciții.

Toxinele din mediu si depresia

Evitarea toxinelor este crucială pentru sănătatea generală. Consumul de fructe și legume organice este o alegere buna de inceput, deoarece unele studii au sugerat o expunere crescută la pesticide crește riscul de depresie. Apa potabilă din sticle fără BPA și utilizarea produselor fără toxine, produse de baie și de frumusețe sunt, de asemenea, recomandate.

Suplimente primare pentru depresie

Acizi grași esențiali

Acizii grași esențiali omega-3 constau în principal din acidul eicosapentaenoic (EPA) și acidul docosahexaenoic (DHA). Un studiu din 2014, în Jurnalul nutrițional, a arătat că majoritatea americanilor nu consumă suficienți acizi grași omega-3. Acesti acizi benefici care se găsesc într-o varietate de surse alimentare, inclusiv pește (macrou, cod și somon sunt printre cele mai bogate) , semințe de chia, semințe de in, semințe de cânepă.

O componentă f. importanata a creierului o constituie acizii grași, deci rolul lor în starea de spirit nu este surprinzător. Un studiu din 2018 a arătat că femeile care și-au completat dieta cu ulei de pește omega-3 în timpul sarcinii sau imediat după aceea au fost mai puțin susceptibile de a suferi de depresie.

Mai mult, un studiu de meta-analiză din 2009 a concluzionat că uleiul de pește omega-3 ar putea fi utile în tratamentul tulburărilor depresive. În mod similar, un studiu din 2014 a demonstrat, de asemenea, că uleiul de pește omega-3 este benefic în tratamentul celor cu tulburări depresive majore.Va recomandam suplimetul din ulei de peste Omega 3.

Doza recomandată: 1000-2000 mg o dată sau de două ori pe zi.

Vitamina D

În practica medicală din California de Sud, un loc în care cerul este însorit peste 300 de zile pe an, patru din cinci (80%) dintre pacienții au deficit clinic de vitamină D, definită de un nivel al sângelui de 30 ng / ml (75 nmol / l) sau mai mic.

Un studiu dublu-orb controlat cu placebo 2018 a arătat că pacienții cu boală inflamatorie intestinală și depresie au înregistrat reduceri semnificative ale simptomelor depresiei atunci când au primit un supliment cu vitamina D. Un alt studiu de meta-analiză din 2018, efectuat la 948 de pacienți, a concluzionat că „suplimentele de vitamina D  au avut o influență favorabilă asupra depresiei iar în depresie cronica un efect moderat”. Recomandam suplimentul cu vitamiana D: D Drops

Doza recomandată: 2.000 UI până la 5.000 UI zilnic.

Magneziu

Un important mineral si  „cofactor” enzimatic implicat in peste 350 de reacții chimice în corpul uman. Un aport adecvat de alimente bogate in magneziu, care includ legume cu frunze verzi, este crucial. Frecvent, dieta nu este suficientă și este necesar un supliment. Conform unui studiu din 2009, 68% dintre americani consumă mai puțin decât ratia zilnică recomandată în S.U.A. (RDA). Pentru bărbați, aceasta este de 420 mg pe zi, iar pentru femei, este de 320 mg pe zi.

Anumite medicamente măresc riscul de deficiență a magneziului. Aceste medicamente includ reductoarele de acid (de exemplu, omeprazol, pantoprazol, ranitidină) și pilule de apă diuretică (adică furosemid, triamterene, hidroclorotiazidă).

Magneziul poate fi util pentru cei cu depresie. Studiile au arătat că cei cu depresie au niveluri mai scăzute de magneziu în comparație cu cei fără depresie. În plus, scăderea magneziului în sânge are ca rezultat scăderea concentrațiilor plasmatice ale serotoninei.

Doza recomandată: 125 până la 500 mg pe zi. Va recomandam suplimentul MagneZi B6

Zinc

Studiile au arătat că persoanele cu depresie sunt mai susceptibile de a avea niveluri mai scăzute de zinc în sângele. Un studiu din 2017 referitor la frontierele în farmacologie a susținut importanța zincului la cei cu depresie. Același studiu a arătat, de asemenea, că zincul ar putea fi util în tratarea psihozei. Zincul poate fi găsit în majoritatea multivitaminelor sau ca supliment separat.

Doza recomandată: 25 mg pe zi.Va recomandam suplimentul MagneZi B6

Vitamina B12

Vitamina B12 (denumită și cobalamină sau cianocobalamină) este un nutrient important pe care corpul îl cere pentru a ajuta la optimizarea creierului, nervilor și sănătății sângelui. Cu toate acestea, în ciuda importanței sale, există o mulțime de dovezi care arată că oamenii din întreaga lume sunt deficienți în acest nutrient esențial.

În plus, vitaminele B2 (riboflavina), B6 ​​(piridoxina) și B9 (folat) de asemenea, sunt   benefice sănătății neurologice. Mulți iau un complex B pentru a asigura vitaminele B.Va recomandam suplimentul cu B Complex: Mega B Complex:, asigurand toate vitaminele B.

Rhodiola

Un studiu din 2016 în Phytomedicine a arătat că Rhodiola ar putea fi un tratament eficient pentru cei care suferă de depresie, deoarece poate ajuta la echilibrarea neurotransmițătorilor creierului. Va recoamdam  suplimentul cu Rodiola Rosea: Rhodioln

Referințe:

1.            Bansal Y, Kuhad A. Mitochondrial Dysfunction in Depression. Current Neuropharmacology. 2016;14(6):610- 618. doi:10.2174/1 570159X14666160229114755.

2.            Hannestad J, Subramanyam K, DellaGioia N, et al. Glucose Metabolism in the Insula and Cingulate is affected by Systemic Inflammation in Humans. Journal of nuclear medicine: official publication, Society of Nuclear Medicine. 2012;53(4):601-607. doi:10.2967/jnumed.111.097014

3.            Gardner A, Boles RG. Beyond the serotonin hypothesis: mitochondria, inflammation and neurodegeneration in major depression and affective spectrum disorders. Prog Neuropsychopharmacol  Biol Psychiatry. 2011 Apr 29;35(3):730 – 43.

4.            Westover AN, Marangell LB. A cross national relationship  between sugar consumption and major depression? Depression  and Anxiety. 2002;16:118 –120

5.            Gangwisch JE, et al. High glycemic index diet as a risk factor for depression: analyses from the Women’s Health Initiative. Am J Clin Nutr. 2015;102:454 – 463.

6.            Depress Anxiety. 2002;16(3):118-20.

7.            Guo X, et al. Sweetened Beverages, Coffee, and Tea and  Depression Risk Among Older US Adults. PLoS ONE. 2014;9:e94715

8.            Eur J Public Health. 2006 Apr;16(2):179-84. Epub 2005 Aug 26.

9.            Br J Psychiatry. 2002 May;180:411-5.

10.          Appl Physiol Nutr Metab. 2011 Oct;36(5):598-607. doi: 10.1139/h11-076. Epub 2011 Sep 2.

11.          Freire C, Koifman S. Pesticides, depression and suicide: a systematic review of the epidemiological evidence. Int J Hyg Environ  Health. 2013 Jul;216(4):445-460. doi: 10.1016/j.ijheh.2012.12.003.

12.          Papanikolaou Y, Brooks J, Reider C, Fulgoni VL. U.S. adults are not meeting recommended levels for fish and omega-3 fatty acid intake: results of an analysis using observational data from NHANES 2003–2008. Nutrition Journal. 2014;13:31. doi:10.1186/1475-2891-13-31.

13.          Journal of  Affective Disorders. 2018 May 16;238:47-61. doi: 10.1016/j.jad.2018.05.018.

14.          Kraguljac NV, Montori VM, Pavuluri M, Chai HS, Wilson BS, Unal SS. Efficacy of omega -3 fatty acids in mood disorders  – a systematic review and meta-analysis. Psychopharmacol Bull. 2009;42(3):39- 54.

15.          Grosso G, Pajak A, Marventano S, et al. Role of Omega-3 Fatty Acids in the Treatment of Depressive Disorders: A Comprehensive Meta-Analysis of Randomized Clinical Trials. Malaga G, ed. PLoS ONE. 2014;9(5):e96905. doi:10.1371/journal.pone.0096905.

16.          J Postgrad Med. 2018 Jun 21. doi: 10.4103/jpgm.JPGM_571_17. [Epub ahead of print]

17.          Jacka FN, Overland S, Stewart R, Tell GS, Bjelland I, Mykletun A. Association between magnesium intake and depression and anxiety in community- dwelling adults: the Hordaland Health Study. Aust NZ J Psychiatry. 2009;43:45–52.

18.          Eby GA, Eby KL, Murk H. Magnesium and major depression. In: Vink R, Nechifor M, editors. Magnesium in the Central Nervous System [Internet]. Adelaide (AU): University of Adelaide Press; 2011. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507265/

19.          Int J Mol Sci. 2017 Nov 23;18(12). pii: E2506. doi: 10.3390/ijms18122506.

20.          Petrilli MA, Kranz TM, Kleinhaus K, et al. The Emerging Role for Zinc in Depression and Psychosis. Frontiers in Pharmacology. 2017;8:414. doi:10.3389/fphar.2017.00414.

21.          https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK36942

22.          http://ajp.psychiatryonline.org/doi/pdf/10.1176/appi.ajp.2016.15091228

23.          J Clin Psychopharmacol. 2004 Dec;24(6):661-4.

24.          Am J Psychiatry. 2010 Aug;167(8):942-8. doi: 10.1176/appi.ajp.2009.09081198. Epub 2010 Jul 1.

25.          Bambling M, Parham SC, Coulson S, et al: S-adenosylmethionine (SAMe) and magnesium orotate as adjunctives to SSRIs in suboptimal treatment response of depression in adults: a pilot study. Adv Integr Med 2015; 2:56–62

26.          CNS Neurol Disord Drug Targets. 2016;15(1):35-44.

27.          http://ajp.psychiatryonline.org/doi/pdf/10.1176/appi.ajp.2016.15091228

28.          J Clin Psychopharmacol. 2017 Oct;37(5):578-583. doi: 10.1097/JCP.0000000000000754.

29.          Phytomedicine. 2016 Jun 15;23(7):770-83. doi: 10.1016/j.phymed.2016.02.009. Epub 2016 Feb

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top