Îl găsim în aproape orice farmacie, în multe dulăpioare cu medicamente și adesea chiar în geantă sau în mașină.

Îl folosim pentru dureri de cap, dureri de dinți, febră, dureri musculare, menstruații dureroase, răceli, entorse sau dureri articulare.

Ibuprofenul este unul dintre cele mai cunoscute și mai utilizate medicamente pentru durere și inflamație. Dar faptul că poate fi cumpărat fără rețetă în anumite concentrații nu înseamnă că este potrivit pentru orice persoană, în orice doză și pentru orice perioadă.

În acest articol explicăm:

• ce este ibuprofenul și cum acționează;
• în ce situații poate fi util;
• cine ar trebui să îl evite sau să ceară sfatul medicului;
• cum poate afecta stomacul, rinichii, tensiunea arterială și inima;
• cu ce medicamente poate interacționa;
• care sunt semnele unei reacții adverse grave;
• de ce utilizarea repetată poate ascunde cauza reală a durerii;
• cum pot fi susținute articulațiile pe termen lung;
• ce rol poate avea Joint Protex Forte CaliVita într-o strategie pentru mobilitate și sănătatea articulațiilor.

Ce este ibuprofenul?

Ibuprofenul face parte din categoria medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene, cunoscute și prin abrevierea AINS.

Din aceeași familie mai fac parte, printre altele, naproxenul, diclofenacul și ketoprofenul. Deși aceste medicamente au unele efecte asemănătoare, ele nu sunt identice și nu trebuie combinate fără recomandare medicală.

Ibuprofenul poate avea trei efecte principale:

• analgezic – reduce durerea;
• antiinflamator – reduce inflamația și umflarea;
• antipiretic – poate reduce febra.

Acționează prin reducerea producerii unor substanțe numite prostaglandine, implicate în apariția durerii, inflamației și febrei.

Problema este că prostaglandinele nu sunt implicate numai în durere. Unele dintre ele participă și la protejarea mucoasei stomacului, la reglarea circulației sângelui prin rinichi și la alte procese importante.

Prin urmare, blocarea lor poate calma durerea, dar poate explica și o parte dintre reacțiile adverse ale ibuprofenului.

Pentru ce este folosit ibuprofenul?

Ibuprofenul poate fi utilizat, în funcție de forma produsului, vârstă și recomandările din prospect, pentru:

• dureri de cap;
• migrene;
• dureri de dinți;
• dureri menstruale;
• dureri musculare;
• dureri articulare;
• entorse și întinderi musculare;
• dureri de spate;
• inflamații apărute după traumatisme ușoare;
• febră;
• simptome dureroase asociate unor răceli sau viroze;
• anumite boli inflamatorii, atunci când este recomandat de medic.

Poate fi administrat sub formă de comprimate, capsule, suspensii, granule, geluri sau spray-uri pentru aplicare locală.

De ce ibuprofenul nu este recomandat tuturor?

Siguranța sa depinde de mai mulți factori:

• vârsta persoanei;
• doza utilizată;
• durata administrării;
• existența unor boli digestive;
• funcția rinichilor;
• starea inimii și tensiunea arterială;
• prezența astmului;
• sarcina;
• gradul de hidratare;
• celelalte medicamente administrate;
• consumul de alcool;
• alte antiinflamatoare utilizate simultan.

O persoană tânără, sănătoasă și bine hidratată, care ia ocazional o doză recomandată, nu are același profil de risc ca o persoană în vârstă, cu ulcer, hipertensiune, boală renală și tratament anticoagulant.

1. Ibuprofenul și stomacul

Una dintre cele mai cunoscute probleme ale antiinflamatoarelor nesteroidiene este iritarea tractului digestiv.

Prin reducerea prostaglandinelor protectoare, ibuprofenul poate diminua capacitatea mucoasei stomacului și intestinului de a se apăra împotriva acidului și a altor factori agresivi.

Pot apărea:

• arsuri la stomac;
• greață;
• durere sau disconfort abdominal;
• indigestie;
• gastrită;
• ulcer gastric sau duodenal;
• sângerare digestivă;
• foarte rar, perforație digestivă.

Riscul de sângerare digestivă este mai mare la persoanele care:

• au avut ulcer sau hemoragie digestivă;
• au peste 65 de ani;
• folosesc doze mari;
• iau ibuprofen perioade îndelungate;
• consumă frecvent alcool;
• iau anticoagulante sau antiagregante;
• iau corticosteroizi;
• utilizează anumite antidepresive;
• combină două sau mai multe antiinflamatoare.

Este suficient să iei ibuprofenul după masă?

Administrarea după alimente poate reduce disconfortul gastric la unele persoane. Totuși, masa nu elimină complet riscul de ulcer sau hemoragie.

O persoană cu antecedente de ulcer, hemoragie digestivă sau tratament anticoagulant nu trebuie să presupună că ibuprofenul devine automat sigur doar pentru că este luat după mâncare.

2. Ibuprofenul și rinichii

Rinichii au nevoie de un flux sanguin adecvat pentru a filtra sângele și pentru a menține echilibrul apei, mineralelor și produșilor reziduali.

În anumite situații, prostaglandinele ajută la menținerea circulației prin rinichi. Prin blocarea acestora, ibuprofenul poate reduce fluxul sanguin renal, mai ales la persoanele vulnerabile.

Riscul este mai mare în cazul celor care:

• au boală renală;
• sunt deshidratați;
• au vărsături sau diaree;
• au febră și consumă puține lichide;
• au insuficiență cardiacă;
• au boală hepatică avansată;
• sunt în vârstă;
• iau diuretice;
• iau anumite medicamente pentru tensiune;
• folosesc doze mari sau tratament prelungit.

Semnele posibile ale unei probleme renale pot include:

• reducerea cantității de urină;
• umflarea picioarelor sau gleznelor;
• creșterea rapidă în greutate prin retenție de apă;
• oboseală neobișnuită;
• greață persistentă;
• dificultăți de respirație;
• confuzie, în cazuri grave.

3. Ibuprofenul, tensiunea arterială și retenția de apă

Ibuprofenul poate favoriza retenția de sodiu și apă la unele persoane. Acest lucru poate duce la:

• creșterea tensiunii arteriale;
• umflarea gleznelor;
• creșterea în greutate prin retenție de lichide;
• agravarea insuficienței cardiace;
• reducerea eficienței anumitor medicamente antihipertensive.

Persoanele cu hipertensiune nu trebuie să presupună că un medicament fără rețetă nu le poate influența tratamentul.

Utilizarea repetată poate contribui la valori tensionale mai greu de controlat, mai ales în prezența altor factori de risc.

4. Ibuprofenul și riscul cardiovascular

Antiinflamatoarele nesteroidiene, cu excepția aspirinei în indicațiile sale specifice, pot fi asociate cu un risc cardiovascular crescut în anumite condiții.

Riscul depinde de:

• doză;
• durata tratamentului;
• vârsta persoanei;
• antecedentele cardiovasculare;
• prezența hipertensiunii, diabetului sau colesterolului crescut;
• fumat;
• insuficiență cardiacă;
• alte tratamente administrate.

Agenția Europeană a Medicamentului a arătat că preocuparea cardiovasculară este mai importantă la doze mari de ibuprofen, în special în jurul valorii de 2.400 mg pe zi, utilizate regulat. Evaluarea europeană nu a identificat aceeași creștere a riscului la dozele de până la 1.200 mg pe zi, limita folosită în mod obișnuit pentru produsele orale eliberate fără prescripție în Uniunea Europeană.

Acest lucru nu înseamnă că orice doză mică este potrivită pentru orice pacient. O persoană cu infarct, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă sau boală arterială trebuie să ceară sfatul medicului.

5. Ibuprofenul și aspirina administrată pentru inimă

Unele persoane iau aspirină în doză mică la recomandarea medicului pentru prevenirea formării cheagurilor.

Ibuprofenul poate interfera, în anumite condiții de administrare, cu efectul antiagregant al aspirinei. De asemenea, asocierea poate crește riscul de iritație și sângerare digestivă.

Persoana care utilizează aspirină pentru protecție cardiovasculară trebuie să întrebe medicul sau farmacistul înainte de a lua ibuprofen.

6. Ibuprofenul în timpul sarcinii

În timpul sarcinii, administrarea ibuprofenului necesită atenție specială.

Autoritățile medicale avertizează că antiinflamatoarele nesteroidiene trebuie evitate începând din jurul săptămânii 20 de sarcină, cu excepția situațiilor în care medicul consideră administrarea necesară.

Utilizarea lor după această etapă poate produce probleme renale fătului și poate duce la scăderea lichidului amniotic. Mai târziu în sarcină pot apărea și alte riscuri.

7. Ibuprofenul și astmul

Unele persoane cu astm pot prezenta agravarea respirației după administrarea aspirinei sau a altor antiinflamatoare nesteroidiene.

Riscul poate fi mai mare la cei care au:

• avut o reacție anterioară la aspirină sau ibuprofen;
• astm dificil de controlat;
• polipi nazali;
• rinosinuzită cronică;
• episoade de respirație șuierătoare după antiinflamatoare.

Dacă ai avut vreodată dificultăți de respirație, umflarea feței, urticarie sau senzație de sufocare după un antiinflamator, nu îl utiliza din nou fără evaluare medicală.

8. Reacțiile alergice

Deși nu sunt frecvente, reacțiile alergice pot apărea.

Semnele unei reacții grave pot include:

• umflarea buzelor, limbii, feței sau gâtului;
• respirație dificilă;
• senzație de constricție în gât;
• erupție extinsă;
• amețeală severă;
• leșin.

9. Ibuprofenul și ficatul

Afectarea hepatică severă este mai puțin frecventă decât problemele digestive sau renale, dar poate apărea.

Persoanele cu boli hepatice, consum important de alcool sau tratamente multiple trebuie să discute cu medicul înainte de utilizare repetată.

Semnele de alarmă pot include:

• îngălbenirea pielii sau a albului ochilor;
• urină foarte închisă la culoare;
• greață persistentă;
• lipsa poftei de mâncare;
• durere în partea dreaptă superioară a abdomenului;
• oboseală neobișnuită.

Cine ar trebui să ceară sfatul medicului înainte de a lua ibuprofen?

Prudența este importantă dacă:

• ai avut ulcer gastric sau duodenal;
• ai avut sângerare digestivă;
• ai boală renală;
• ai boală hepatică;
• ai insuficiență cardiacă;
• ai avut infarct sau accident vascular cerebral;
• ai hipertensiune arterială;
• ai probleme de coagulare;
• ai astm sau reacții la aspirină;
• ești însărcinată sau încerci să rămâi însărcinată;
• alăptezi;
• ai peste 65 de ani;
• ești deshidratat;
• iei mai multe medicamente;
• urmează să fii operat;
• durerea este puternică, persistentă sau fără o cauză cunoscută.

Cu ce medicamente poate interacționa ibuprofenul?

Ibuprofenul poate interacționa cu mai multe categorii de medicamente. Lista completă se află în prospect, iar situația individuală trebuie verificată de medic sau farmacist.

Este necesară atenție în special în asociere cu:

• aspirină;
• alte antiinflamatoare nesteroidiene;
• anticoagulante;
• antiagregante plachetare;
• corticosteroizi;
• anumite antidepresive;
• diuretice;
• inhibitori ai enzimei de conversie;
• blocante ale receptorilor angiotensinei;
• anumite tratamente pentru inimă și tensiune;
• litiu;
• metotrexat;
• anumite medicamente imunosupresoare.

De ce este riscantă combinația „diuretic + medicament pentru tensiune + antiinflamator”?

La anumite persoane, asocierea dintre un diuretic, un medicament care acționează asupra sistemului renină-angiotensină și un antiinflamator poate reduce semnificativ circulația prin rinichi.

Riscul crește atunci când persoana este deshidratată, în vârstă sau are deja funcția renală redusă.

De aceea, un medicament cumpărat fără rețetă trebuie inclus în lista tratamentelor prezentate medicului.

Poți combina ibuprofen cu alte calmante?

Nu combina două antiinflamatoare nesteroidiene, de exemplu ibuprofen cu diclofenac, naproxen sau ketoprofen, fără recomandare medicală.

Această asociere nu înseamnă neapărat un efect mai bun asupra durerii, dar poate crește riscul de:

• hemoragie digestivă;
• ulcer;
• afectare renală;
• creștere a tensiunii;
• retenție de lichide;
• evenimente cardiovasculare.

Uneori, medicul sau farmacistul poate permite utilizarea unui medicament din altă categorie, dar alegerea depinde de vârstă, boli, doză și celelalte tratamente.

Este ibuprofenul sigur dacă este luat zilnic?

Administrarea zilnică nu trebuie începută fără evaluarea cauzei durerii și fără un plan medical, mai ales dacă durează săptămâni sau luni.

Utilizarea repetată poate:

• crește riscul de reacții adverse digestive;
• afecta rinichii;
• crește tensiunea arterială;
• favoriza retenția de lichide;
• interacționa cu alte tratamente;
• masca o boală care necesită diagnostic;
• întârzia tratamentul cauzei reale a durerii.

Pentru automedicația adultului, recomandarea generală este utilizarea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă perioadă necesară. Durerea care persistă sau se agravează trebuie evaluată medical.

Când durerea articulară nu trebuie ignorată?

Durerile articulare pot apărea din numeroase cauze:

• suprasolicitare;
• traumatisme;
• artroză;
• inflamație;
• tendinită;
• bursită;
• gută;
• artrită reumatoidă;
• infecții;
• probleme ale coloanei vertebrale;
• afectarea nervilor;
• slăbiciune musculară și dezechilibre biomecanice.

Consultul medical este important dacă:

• articulația este foarte umflată, roșie sau fierbinte;
• durerea a apărut după un traumatism important;
• nu poți sprijini greutatea pe membrul afectat;
• apare febră;
• durerea te trezește repetat noaptea;
• simptomele persistă sau se agravează;
• există rigiditate matinală prelungită;
• mai multe articulații sunt afectate simultan;
• apar slăbiciune, amorțeală sau pierderea controlului urinar;
• ai scăzut în greutate fără explicație.

Ibuprofenul tratează cauza durerilor articulare?

Ibuprofenul poate reduce temporar durerea și inflamația. În anumite situații, acest efect este exact ceea ce este necesar.

Totuși, el nu:

• repară automat cartilajul deteriorat;
• corectează postura;
• întărește musculatura din jurul articulației;
• elimină excesul de greutate;
• tratează orice boală reumatică;
• corectează o tehnică greșită de mișcare;
• înlocuiește recuperarea medicală;
• rezolvă cauza fiecărui tip de durere.

În cazul durerilor recurente, este utilă o abordare mai amplă.

Ce poate susține articulațiile pe termen lung?

1. Mișcarea adaptată

Repausul complet și prelungit poate slăbi musculatura și poate reduce mobilitatea. În multe afecțiuni articulare, mișcarea adaptată este mai utilă decât evitarea totală a activității.

Pot fi utile:

• mersul;
• înotul;
• bicicleta staționară;
• exercițiile de mobilitate;
• exercițiile de forță progresivă;
• kinetoterapia;
• activitățile cu impact redus.

Programul trebuie adaptat diagnosticului și nivelului de durere.

2. Întărirea musculaturii

Mușchii puternici pot stabiliza articulațiile și pot prelua o parte din solicitare.

De exemplu, musculatura coapsei și a șoldului poate influența modul în care este încărcat genunchiul. Mușchii trunchiului pot contribui la stabilitatea coloanei vertebrale.

3. Controlul greutății

Excesul ponderal crește solicitarea asupra genunchilor, șoldurilor și coloanei. Chiar și o scădere moderată în greutate poate reduce presiunea mecanică la persoanele supraponderale.

4. Alternarea efortului cu recuperarea

Activitatea este importantă, dar suprasolicitarea repetată fără recuperare poate agrava durerile.

Este utilă alternarea exercițiilor intense cu zile mai ușoare, creșterea progresivă a volumului și folosirea unei tehnici corecte.

5. Alimentația echilibrată

Articulațiile și țesuturile conjunctive au nevoie de un aport adecvat de:

• proteine;
• vitamina C;
• zinc;
• mangan;
• acizi grași esențiali;
• antioxidanți;
• energie suficientă.

O alimentație bazată pe legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, nuci, semințe și surse adecvate de proteine poate susține starea generală de sănătate.

6. Somnul și recuperarea

Durerea poate afecta somnul, iar somnul insuficient poate amplifica percepția durerii. Tratarea problemelor de somn este o parte importantă a unei strategii complete.

7. Evaluarea încălțămintei și a posturii

Încălțămintea uzată, postura deficitară, tehnica greșită de alergare sau diferențele biomecanice pot contribui la apariția durerilor.

Un kinetoterapeut sau un specialist în recuperare poate identifica probleme care nu pot fi rezolvate doar cu un calmant.

Ibuprofen sau Joint Protex Forte?

Cele două nu trebuie privite ca produse echivalente.

Poate fi administrat Joint Protex Forte împreună cu ibuprofen?

Nu există un răspuns universal valabil pentru toate persoanele.

Decizia depinde de:

• bolile existente;
• medicamentele administrate;
• riscul de sângerare;
• funcția rinichilor și a ficatului;
• alergii;
• doza și durata administrării;
• compoziția exactă a produsului.

Unele ingrediente vegetale pot influența coagularea sau pot interacționa cu tratamentele. De aceea, persoanele care iau anticoagulante, antiagregante sau urmează să fie operate trebuie să discute cu medicul ori farmacistul înainte de administrarea suplimentelor.

Cine trebuie să fie prudent cu Joint Protex Forte?

Este necesară verificarea recomandărilor produsului și consultarea specialistului în special dacă:

• ai alergie la crustacee;
• urmezi tratament anticoagulant sau antiagregant;
• ai probleme de coagulare;
• urmează să fii operat;
• ai ulcer sau sângerări digestive;
• ai boli hepatice sau renale;
• ești însărcinată sau alăptezi;
• iei mai multe medicamente;
• ai o afecțiune cronică importantă.

Ce să faci înainte să iei ibuprofen?

1. Verifică substanța activă. Unele produse pentru răceală conțin deja ibuprofen, chiar dacă denumirea comercială nu o face evidentă.
2. Citește concentrația. Comprimatele pot conține cantități diferite de substanță activă.
3. Respectă prospectul. Nu depăși doza și intervalul dintre administrări.
4. Verifică celelalte medicamente. Nu combina două antiinflamatoare.
5. Gândește-te la stomac și rinichi. Antecedentele de ulcer, boala renală și deshidratarea sunt importante.
6. Verifică tratamentul pentru inimă și tensiune. Ibuprofenul poate influența unele dintre aceste medicamente.
7. Folosește cea mai mică doză eficientă pentru cea mai scurtă perioadă.
8. Nu masca o durere persistentă. Dacă revine frecvent, caută diagnosticul.

Greșeli frecvente în utilizarea ibuprofenului

Greșeala 1: „Dacă se vinde fără rețetă, este complet lipsit de riscuri”

Faptul că un medicament poate fi eliberat fără prescripție în anumite concentrații nu înseamnă că este potrivit pentru orice persoană.

Greșeala 2: combinarea mai multor medicamente cu aceeași substanță

O persoană poate lua un comprimat pentru durere și apoi un produs pentru răceală, fără să observe că ambele conțin ibuprofen.

Greșeala 3: asocierea a două antiinflamatoare

Ibuprofenul combinat cu diclofenac, naproxen sau ketoprofen poate crește riscul de reacții adverse.

Greșeala 4: utilizarea în timpul deshidratării

Febra, diareea, vărsăturile sau efortul în căldură pot reduce volumul de lichide și pot crește vulnerabilitatea rinichilor.

Greșeala 5: administrarea zilnică pentru o durere nediagnosticată

Durerea persistentă are nevoie de o explicație, nu doar de calmare temporară.

Greșeala 6: ignorarea tensiunii arteriale

Antiinflamatoarele pot influența controlul tensiunii și pot produce retenție de lichide.

Greșeala 7: consumul mare de alcool

Alcoolul poate crește iritația digestivă și riscul de sângerare, mai ales în combinație cu antiinflamatoare.

Greșeala 8: folosirea unei doze mai mari pentru un efect „mai puternic”

Creșterea dozei nu garantează o ameliorare proporțională, dar poate mări riscurile.

Întrebări frecvente

Când trebuie să te adresezi urgent medicului?

Întrerupe administrarea și solicită ajutor medical dacă apar:

• dificultăți de respirație;
• umflarea feței, limbii sau gâtului;
• durere în piept;
• slăbiciune bruscă pe o parte a corpului;
• tulburări de vorbire;
• vărsături cu sânge;
• scaun negru sau cu sânge;
• durere abdominală severă;
• reducerea marcată a cantității de urină;
• umflarea accentuată a picioarelor;
• erupție severă, cu vezicule sau descuamare;
• îngălbenirea pielii ori a ochilor;
• stare generală grav alterată.

Un plan mai bun pentru durerile articulare recurente

1. Identifică sursa durerii. Articulație, mușchi, tendon, nerv sau coloană?
2. Observă când apare. La efort, dimineața, noaptea sau după repaus?
3. Notează semnele asociate. Umflare, roșeață, căldură, amorțeală sau rigiditate.
4. Solicită o evaluare dacă durerea persistă, se agravează sau revine frecvent.
5. Folosește medicamentele numai conform recomandărilor.
6. Începe un program adaptat de mobilitate și forță.
7. Corectează factorii mecanici precum postura, tehnica și încălțămintea.
8. Asigură nutrienții necesari printr-o alimentație echilibrată.
9. Discută despre suplimente dacă urmezi tratamente sau ai boli cronice.
10. Monitorizează evoluția, nu doar durerea din ziua respectivă.

Concluzie

Ibuprofenul este atât de cunoscut, încât uneori uităm că rămâne un medicament cu efecte reale asupra organismului.

Nu trebuie demonizat, dar nici utilizat fără atenție.

Pentru o durere ocazională, administrarea corectă poate fi utilă. Pentru durerea repetată, întrebarea esențială este de ce apare și ce măsuri pot reduce cauza pe termen lung.

Un calmant poate oferi o pauză de la durere. Însă sănătatea articulațiilor se construiește printr-o combinație de diagnostic corect, mișcare, musculatură puternică, alimentație, recuperare și decizii informate.

Surse medicale orientative

• Agenția Europeană a Medicamentului – recomandări privind ibuprofenul și riscul cardiovascular asociat dozelor mari.
• Food and Drug Administration – avertismente privind riscurile digestive și cardiovasculare ale antiinflamatoarelor nesteroidiene.
• Food and Drug Administration – recomandări privind evitarea antiinflamatoarelor nesteroidiene după săptămâna 20 de sarcină.
• NHS – informații pentru pacienți privind utilizarea ibuprofenului, contraindicațiile și reacțiile adverse.
• CaliVita International – informații oficiale despre compoziția Joint Protex Forte.