Ingrijirea bună a gurii, a dinților și a gingiilor este un obiectiv demn de urmat. O
igienă orală și dentară bună vă poate ajuta să să vă păstrați dinții pe măsură
ce îmbătrâniți ,sau sa preveniți
respirația urat mirositoare, cariile dentare , bolile gingivale și multe
consecinte nebanuite.
Cercetătorii descoperă, de asemenea, noi motive pentru a
peria și folosi ața dentara. O gură sănătoasă vă poate ajuta să evitați
afecțiunile medicale(unele din cele mai grave). O gură nesănătoasă, în special
dacă aveți boli ale gingiilor, vă poate crește riscul de probleme grave de
sănătate, cum ar fi atac de cord, accident vascular cerebral, diabet prost
controlat și nasterea premature(la gravide).
Determinarea pentru o
igienă orală bună devine din ce in ce mai puternică. Trebuie sa ințelegem importanța
sănătății orale – și conexiunea acesteia cu sănătatea dvs. generală.
Ceea ce este în gură dezvăluie multe despre sănătate
Sănătatea orală reprezintă absenţa afecţiunilor dentare şi a durerii faciale cronice, a cancerului orofaringian, a inflamaţiilor orale, defectelor congenitale cum ar fi labioschizis sau palatoschizis, afecţiunilor gingivale, cariilor dentale şi pierderii dinţilor şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală. (Definiţia OMS)
Ce legătură are sănătatea gurii cu sănătatea generală? Într-un cuvânt, o mulțime!
Multe afecțiuni determină semne și simptome orale.
Gura este o fereastră către ceea ce se întâmplă în restul corpului, adesea servind ca un punct de vedere util pentru detectarea semnelor precoce și a simptomelor bolii sistemice – o boală care afectează sau aparține întregului corp, nu doar una dintre părți. Afecțiunile sistemice, cum ar fi SIDA sau diabetul, de exemplu, devin adesea evidente ca leziuni ale gurii sau alte probleme orale.
De fapt, potrivit Academiei de Stomatologie Generală, peste
90 la sută din toate bolile sistemice produc semne și simptome orale.
-HIV / SIDA
-Diabet
AFECŢIUNILE ORALE
– reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, având un cost social şi economic considerabil;
– precum cariile dentare, boala periodontală, pierderea dinţilor, leziunile mucoasei orale, cancerul orofaringian, manifestările orale ale HIV/SIDA, stomatita ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra indivizilor şi societăţii în termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii ;
– neglijate şi netratate la timp, pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de sănătate a organismului; microorganisme cum ar fi streptococci, Helicobacter pylori, prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale în cazul inflamaţiilor pot ajunge în fluxul sangvin şi pot provoca:
tromboză, infarct miocardic sau accident vascular cerebral;
meningită cronică, abces cerebral;
afecţiuni ale pielii;
complicaţii ale sarcinii;
ulcer gastric;
dureri articulare.
Saliva: instrument de diagnostic util
Medicul poate colecta și testa saliva pentru a detecta o
varietate de substanțe. De exemplu, nivelurile de cortizol din salivă sunt
utilizate pentru a testa răspunsurile la stres la copiii nou-născuți. Și
fragmente din anumite proteine specifice osului pot fi utile în monitorizarea
pierderilor osoase la femei și bărbați predispuși la osteoporoză. Anumiți
markeri de cancer sunt detectabili și în salivă.
Testarea de rutină a salivei poate măsura, de asemenea,
medicamente ilegale, toxine de mediu, hormoni și anticorpi care indică hepatită
sau infecție cu HIV.
În viitor, testarea salivei poate înlocui testarea sângelui
ca mijloc de diagnostic și monitorizare a bolilor precum diabetul, boala
Parkinson, ciroza ficatului și multe boli infecțioase.
Saliva este, de asemenea, una dintre principalele mijloace
de apărare ale organismului împotriva organismelor provocatoare de boli, cum ar
fi bacteriile și virusurile. Conține
anticorpi care atacă agenți patogeni virali, cum ar fi răceala obisnuita și
HIV. Și conține proteine numite histatine,
care inhibă creșterea unei ciuperci care apar în mod natural: Candida albicans . Când aceste proteine
sunt slăbite de infecția cu HIV sau de o altă boală, candida poate crește în
afara controlului, ceea ce duce la o infecție fungică.
Saliva protejează și împotriva
bacteriilor cauzatoare de boli. Conține enzime care distrug bacteriile în
moduri diferite, degradând membranele bacteriene, inhibând creșterea și
metabolismul anumitor bacterii și perturbând sistemele enzimelor bacteriene
vitale.
Problema plăcii dentare: legături cu infecții și boli
Deși saliva ne ajută
să ne protejam împotriva unor invadatori, nu poate face întotdeauna treaba.
Peste 500 de specii de bacterii prosperă în gură în orice moment. Aceste
bacterii formează în mod constant placă dentară – un film lipicios, incolor,
care se poate agăța de dinți și poate cauza probleme de sănătate.
Gura ca sursă de infecție
Dacă nu periați mod regulat pentru a ne menține dinții
curăți, placa se poate acumula de-a lungul gingiei, creând un mediu pentru
acumularea de bacterii suplimentare în spațiul dintre gingii și dinți. Această
infecție a gingiei este cunoscută sub numele de gingivită. Lăsată necontrolată, gingivita poate duce la o infecție
a gingiilor mai gravă numită parodontită.
Cea mai severă formă de infecție a gingiilor se numește gingivită ulceroasă necrozantă acută *(vezi nota de subsol) sau gura de transee[Numele informal gură de tranșee a apărut în timpul
Primului Război Mondial, deoarece mulți soldați au dezvoltat boala, probabil
din cauza condițiilor precare și a stresului psihologic extrem].
-gingivita
-parodontita
– gura de transee.
Bacteriile din gură nu intră în mod normal în fluxul sanguin.
Cu toate acestea, tratamentele stomatologice invazive – uneori chiar și
periajul și curatatul de rutină dacă aveți problem ale gingiilor – pot asigura
un port de intrare pentru acești microbi. Medicamentele sau tratamentele care
reduc fluxul de salivă și antibioticele care perturbă echilibrul normal al
bacteriilor din gură pot, de asemenea, să compromită apărarea normală a gurii,
permițând acestor bacterii să intre în fluxul sanguin.
Dacă aveți un sistem imunitar sănătos, prezența bacteriilor
orale în fluxul sanguin nu provoacă probleme. Sistemul dumneavoastră imunitar
le risipește rapid pe acestea, prevenind infecția. Cu toate acestea, dacă
sistemul dumneavoastră imunitar este slăbit, de exemplu, din cauza unei boli
sau a unui tratament împotriva cancerului, bacteriile orale din fluxul sanguin
(bacteremia) vă pot determina să dezvoltați o infecție într-o altă parte a
corpului. Endocardita infecțioasă, în care bacteriile orale intră în fluxul
sanguin și se lipesc de mucoasa valvelor cardiace bolnave, este un exemplu al
acestui fenomen.
Placa – cauză a afecțiunilor obisnuite?
Infecția gingiilor pe
termen lung poate duce la pierderea dinților. Dar consecințele s-ar putea să nu
se termine aici. Cercetări recente sugerează că poate exista o asociere între
infecțiile orale – în principal infecțiile gingivale – și diabetul slab
controlat, bolile cardiovasculare și nașterea premature(la gravide). Sunt
necesare mai multe cercetări pentru a determina dacă infecțiile orale cauzează
de fapt aceste afecțiuni, care includ:
Diabetul prost controlat.
Dacă aveți diabet, aveți deja un risc crescut de a dezvolta boala gingivala.
Dar boala cronică a gingiilor poate face, de asemenea, diabetul mai greu de controlat. Infecția poate provoca
rezistență la insulină, care perturbă controlul zahărului din sânge.
Boala cardiovasculara.
Inflamațiile orale datorate bacteriilor (gingivita) pot juca, de asemenea, un
rol în arterele înfundate și cheaguri de sânge. Se pare că bacteriile din gură
pot provoca inflamații în întregul corp,
inclusiv în artere. Această inflamație poate servi drept bază pentru dezvoltarea plăcilor aterosclerotice din
artere, ceea ce vă poate crește riscul de atac
de cord sau accident vascular cerebral. Unele cercetări sugerează că
persoanele cu infecții ale gingiilor prezintă un risc crescut de atac de cord
și accident vascular cerebral. Cu cât infecția este mai severă, cu atât pare să
existe un risc mai mare. Iar boala gingiilor și pierderea dinților pot contribui la plăcile din artera carotidă.
Într-un studiu, 46 la sută dintre participanții care au pierdut până la nouă
dinți aveau placă de arteră carotidă; printre cei care pierduseră 10 sau mai
mulți dinți, 60% dintre ei aveau o astfel de placă.
Nașterea prematură.
Boala severă a gingiilor poate crește riscul de naștere prematură și de nașterea
uni copil cu greutate mică. Institutul Național de Cercetări Dentare și
Craniofaciale, de fapt, estimează că până la 18% din copiii prematuri, cu
greutate mică la naștere, născuți în Statele Unite în fiecare an, pot fi
atribuite infecțiilor orale. Teoria este că bacteriile orale eliberează
toxine, care ajung în placentă prin fluxul sanguin al mamei și interferează
cu creșterea și dezvoltarea fătului. În același timp, infecția orală face ca
mama să producă substanțe care declanșează travaliul prea repede, putând
declanșa un travaliu prematur și naștere.
Îngrijirea dentară și diabetul: importanța unei guri sănătoase
Un caz convingător pentru obiceiuri bune
Dacă nu aveți deja suficiente motive pentru a avea grijă bună de gură, dinți și gingii, relația dintre sănătatea dumneavoastră orală și sănătatea dvs. generală este strans legata. Practicați o igienă orală bună în fiecare zi. Investești în sănătatea ta generală, nu doar pentru moment, ci și pentru viitor.
FACTORII DE RISC
• IGIENA ORALĂ DEFICITARĂ şi lipsa vizitelor regulate la medicul dentist se asociază cu afecţiuni gingivale şi carii dentare.
• DIETA bogată în zahăr şi grăsimi şi săracă în fibre, vitamine şi minerale esenţiale se asociază cu carii dentare şi pierderea prematură a dinţilor.
• FUMATUL este implicat în numeroase afecţiuni incluzând cancerul oro-faringian, afecţiuni periodontale şi a altor ţesuturi din cavitatea bucală, pierderea dinţilor.
• CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale. Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale şi violenţa fizică care adesea conduc la fracturi ale oaselor feţei sau dinţilor.
• NEFOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE PROTECŢIE adecvată în timpul practicării anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor cu motor poate fi cauza unor traumatisme faciale.
MĂSURI DE PREVENIRE
Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie
Nutriţie echilibrată
Consum de fructe şi legume
Renunţarea la fumat
Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma
Reducerea consumului de alcool
Asigurarea unui nivel scăzut, dar constant de fluor în cavitatea bucală. Fluorul poate fi obţinut din apa de băut, sare, lapte, apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist
Igienă orală corectă
Vizite regulate (cel puţin două pe an) la medicul dentist
Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi o igienă orală corespunzătoare
Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate în cazul practicării anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor
Educaţia părinţilor privind sănătatea orală în timpul sarcinii şi vârsta pentru prima vizită la medicul dentist
Încurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi împreună cu copiii lor pentru formarea unor deprinderi corecte de la o vârstă fragedă.
Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin implicarea specialiştilor în sănătate dentară în realizarea acţiunilor de screening, diagnostic precoce, intervenţii adecvate în cazul prezenţei unor factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcoolul
*[ Gingivită
ulceroasă necrozantă acută este o infecție comună, necontagioasă a
gingiilor, cu debut brusc. Principalele caracteristici sunt gingiile dureroase,
sângerare și ulcerarea papilelor interdentare (secțiunile gingiei dintre dinții
adiacenți). Această boală, împreună cu parodontita necrotizantă (ulcerativă) (NP
sau NUP) este clasificată ca boală parodontală necrotizantă , unul dintre cele
șapte tipuri generale de boli ale gingiilor cauzate de inflamația gingiilor
(parodontită).
Durerea de gingie adesea severă care caracterizează gingivita ulceroasă necrozantă acută o
distinge de parodontita cronică mai frecventă care este rareori dureroasă. Dacă
gingivita ulceroasă necrozantă acută este
tratat sau neglijat în mod necorespunzător, poate deveni cronică și / sau
recurentă. Organismele cauzatoare sunt în mare parte bacterii anaerobe , în
special specii Fusobacteria și spirochete .
Factorii predispozanți includ igiena orală slabă, fumatul,
alimentația slabă, stresul psihologic și un sistem imunitar slăbit . Atunci
când este implicat atașarea dinților de os, se folosește termenul NUP.
Tratamentul gingivitei ulceroase
necrozante acută se face prin eliminarea țesutului gingiei moarte și a
antibioticelor (de obicei metronidazol ) în faza acută și îmbunătățirea igienei
orale pentru a preveni reapariția.]
Centrul stomatologic Mayo
Clinic
