Te simți bine și nu te doare nimic? Analizele tale ar putea spune altceva

De ce asociem sănătatea cu lipsa oboselii?

Oboseala este unul dintre cele mai cunoscute semnale prin care organismul nearată că ceva nu funcționează bine. Poate apărea în infecții, anemie, tulburări tiroidiene, boli cardiace, afecțiuni pulmonare, lipsa somnului și numeroase alte situații.

De aici apare o concluzie aparent logică:

„Dacă nu sunt obosit și nu mă doare nimic, înseamnă că sunt sănătos.”

Problema este că absența unui simptom nu confirmă absența unei boli. Oboseala poate apărea târziu, poate fi foarte discretă sau poate lipsi complet în unele etape ale unei afecțiuni.

Organismul are rezerve funcționale importante. Inima, rinichii, ficatul și alte organe pot compensa o perioadă modificările care apar. Persoana își desfășoară activitatea obișnuită, în timp ce anumiți factori de risc continuă să acționeze.

Corpul nu ne avertizează întotdeauna la început

Unele boli debutează brusc și produc simptome clare. Altele evoluează lent. Modificările pot apărea treptat, iar organismul și persoana se adaptează fără să observe o diferență evidentă de la o zi la alta.

De exemplu, nu putem simți direct:

• nivelul colesterolului LDL din sânge;
• o creștere moderată a glicemiei;
• pierderile mici de proteine prin urină;
• scăderea lentă a densității osoase;
• îngustarea progresivă a unei artere;
• creșterea presiunii arteriale, în majoritatea situațiilor;
• modificările celulare aflate într-un stadiu foarte timpuriu.

Acestea pot fi identificate prin măsurători, analize sau investigații, nu prin
simpla evaluare a nivelului de energie.

1. Hipertensiunea arterială poate să nu producă simptome

Hipertensiunea este unul dintre cele mai bune exemple de afecțiune „silențioasă”.
Majoritatea persoanelor cu tensiune arterială crescută nu simt simptome specifice.

O persoană poate fi activă, poate merge la serviciu, poate face sport și poate spune că se simte foarte bine, deși tensiunea sa este prea mare.

Netratată, hipertensiunea poate afecta treptat:

• arterele;
• inima;
• creierul;
• rinichii;
• ochii.

Cum se măsoară mai corect tensiunea acasă?

• evită cafeaua, fumatul și efortul intens cu aproximativ 30 de minute înainte;
• stai așezat și liniștit câteva minute;
• sprijină spatele și ține picioarele pe podea, fără să le încrucișezi;
• sprijină brațul astfel încât manșeta să fie aproximativ la nivelul inimii;
• folosește o manșetă potrivită circumferinței brațului;
• realizează mai multe măsurători în zile diferite, dacă medicul recomandă;
• notează valorile, ora și eventualele simptome.

O singură valoare neobișnuită nu stabilește întotdeauna diagnosticul. Valorile
repetat crescute trebuie discutate cu medicul.

2. Prediabetul poate evolua ani întregi fără semne clare

Prediabetul apare atunci când glicemia este mai mare decât valoarea considerată normală, dar nu a ajuns încă la pragul utilizat pentru diagnosticul diabetului.

Foarte multe persoane cu prediabet nu au sete excesivă, urinări frecvente, slăbire inexplicabilă sau oboseală evidentă. Pot trece ani înainte ca problema să fie descoperită printr-o analiză.

Printre investigațiile utilizate de medic se pot afla:

• glicemia à jeun;
• hemoglobina glicată – HbA1c;
• testul oral de toleranță la glucoză, în anumite situații.

Necesitatea și frecvența testării depind de vârstă și de factori precum:

• istoricul familial de diabet;
• excesul de grăsime abdominală;
• sedentarismul;
• hipertensiunea;
• trigliceridele crescute sau HDL scăzut;
• antecedentele de diabet gestațional;
• sindromul ovarelor polichistice;
• anumite tratamente medicamentoase.

Prediabetul nu este inevitabil urmat de diabet. Depistarea
sa oferă posibilitatea de a interveni prin mișcare, alimentație, controlul
greutății și, atunci când este necesar, tratament medical.

3. Colesterolul ridicat nu doare

Colesterolul și trigliceridele crescute nu produc, de regulă, o senzație pe care
să o putem recunoaște direct.

Nu poți afla dacă LDL este crescut după:

• nivelul de energie;
• greutatea corporală;
• aspectul fizic;
• cât de repede mergi;
• faptul că nu te doare pieptul.

Inclusiv persoanele slabe, active sau vegetariene pot avea valori lipidice nefavorabile, din cauza geneticii, metabolismului, alimentației, unor boli sau medicamente.

Profilul lipidic poate include:

• colesterol total;
• LDL-colesterol;
• HDL-colesterol;
• trigliceride;
• uneori, la indicația medicului, apolipoproteina B și lipoproteina(a).

Interpretarea nu trebuie făcută după o singură cifră. Medicul ia în calcul vârsta, tensiunea, fumatul, diabetul, istoricul familial și riscul cardiovascular general.

4. Ateroscleroza poate avansa înainte să apară durerea

Ateroscleroza reprezintă acumularea progresivă de plăci în pereții arterelor. Procesul poate începe cu mult înainte de apariția unui infarct sau accident vascular cerebral.

În fazele timpurii, arterele pot compensa parțial modificările, iar fluxul de sânge poate fi suficient pentru activitatea obișnuită.

Simptomele pot apărea atunci când:

• îngustarea devine importantă;
• crește necesarul de oxigen în timpul efortului;
• o placă devine instabilă și se formează un cheag;
• este afectată circulația către inimă, creier sau membre.

5. Boala cronică de rinichi poate fi descoperită târziu

Rinichii au o capacitate importantă de compensare. În stadiile inițiale ale bolii cronice de rinichi, persoana poate să nu se simtă bolnavă și să nu observe simptome.

Analizele folosite pentru evaluare pot include:

• creatinina din sânge;
• rata estimată de filtrare glomerulară – eGFR;
• albumina sau proteinele din urină;
• sumarul de urină;
• măsurarea tensiunii arteriale.

Riscul este mai mare în special la persoanele cu:

• diabet;
• hipertensiune arterială;
• boli cardiovasculare;
• istoric familial de boală renală;
• vârstă înaintată;
• utilizare frecventă a unor medicamente care pot afecta rinichii;
• antecedente de afecțiuni renale sau urinare.

Umflarea picioarelor, greața, mâncărimea, oboseala și modificările urinării pot apărea în stadii mai avansate, dar nu este recomandat să așteptăm aceste simptome pentru a verifica funcția renală.

6. Ficatul gras poate exista fără durere

Steatoza hepatică, numită popular „ficat gras”, este adesea descoperită întâmplător prin analize sau ecografie.

Multe persoane nu simt durere și nu prezintă oboseală specifică. Chiar și transaminazele pot fi uneori în limitele laboratorului, deși există acumulare de grăsime în ficat.

Printre factorii asociați se numără:

• rezistența la insulină și diabetul;
• grăsimea abdominală;
• trigliceridele crescute;
• alimentația dezechilibrată;
• sedentarismul;
• alcoolul;
• anumite medicamente;
• unele predispoziții genetice.

Evaluarea poate implica analize hepatice, calcularea unor scoruri de risc, ecografie și, în anumite situații, măsurarea fibrozei hepatice.

7. Osteoporoza nu doare înainte de fractură

Osteoporoza determină reducerea rezistenței osoase. Procesul poate evolua fără simptome evidente, iar prima manifestare poate fi o fractură produsă după o cădere ușoară sau un traumatism minor.

Factori care pot crește riscul:

• vârsta și menopauza;
• greutatea corporală foarte redusă;
• fracturi anterioare;
• istoricul familial de fractură de șold;
• tratamentul prelungit cu corticosteroizi;
• fumatul și consumul excesiv de alcool;
• aportul insuficient de calciu și vitamina D;
• sedentarismul și masa musculară redusă;
• anumite boli endocrine, digestive sau inflamatorii.

Necesitatea osteodensitometriei se stabilește în funcție de sex, vârstă și
factorii individuali de risc.

8. Glaucomul poate afecta vederea fără durere

Unele forme de glaucom evoluează lent și pot produce pierderea progresivă a câmpului vizual periferic. Persoana poate să nu observe schimbarea deoarece vederea centrală rămâne bună o perioadă, iar creierul compensează informațiile
lipsă.

Riscul poate fi influențat de:

• vârstă;
• istoric familial;
• presiunea intraoculară;
• diabet;
• miopie importantă;
• anumite tratamente cu corticosteroizi;
• alte afecțiuni oculare.

Un control oftalmologic nu înseamnă doar stabilirea dioptriilor. Poate include, în funcție de necesitate, examinarea nervului optic, măsurarea presiunii intraoculare și evaluarea câmpului vizual.

9. Unele forme de cancer nu provoacă simptome la început

Nu toate cancerele evoluează la fel, iar absența simptomelor nu exclude o modificare aflată într-un stadiu timpuriu.

De aceea există programe de screening pentru anumite tipuri de cancer, adresate unor grupe de vârstă sau de risc.

În funcție de sex, vârstă, istoricul familial și recomandările aplicabile, medicul poate discuta despre:

• screeningul cancerului colorectal;
• screeningul cancerului de col uterin;
• mamografie;
• evaluarea riscului de cancer pulmonar la anumite persoane cu istoric important de fumat;
• evaluarea prostatei, după o discuție individualizată despre beneficii și riscuri;
• consult dermatologic pentru leziuni suspecte sau persoane cu risc crescut.

10. Apneea de somn poate fi ignorată ani întregi

Unele persoane spun că dorm foarte bine deoarece adorm repede și nu își amintesc trezirile din timpul nopții. Totuși, partenerul poate observa:

• sforăit puternic;
• pauze în respirație;
• gâfâit sau senzație de sufocare în somn;
• somn agitat.

Alte indicii pot fi:

• somnolență în timpul zilei;
• dureri de cap dimineața;
• gură uscată la trezire;
• dificultăți de concentrare;
• iritabilitate;
• hipertensiune greu de controlat.

Persoana poate considera că este „doar un sforăit”, deși somnul este fragmentat și oxigenarea poate fi afectată repetat în timpul nopții.

Dar dacă fac multă mișcare și nu obosesc?

O capacitate bună de efort este un semn favorabil, însă nu înlocuiește verificările medicale.

Un om activ poate avea:

• LDL crescut din cauze genetice;
• hipertensiune;
• prediabet;
• o afecțiune renală în stadiu timpuriu;
• o problemă oculară;
• modificări care nu reduc încă performanța fizică.

Mișcarea reduce riscul multor boli și este una dintre cele mai bune investiții pentru sănătate, dar nu oferă imunitate completă.

Dar dacă sunt slab?

Greutatea normală este, în general, favorabilă, însă nu garantează automat un metabolism sănătos.

Persoanele slabe pot avea:

• rezistență la insulină;
• grăsime viscerală;
• colesterol crescut;
• ficat gras;
• masă musculară insuficientă;
• deficiențe nutriționale;
• hipertensiune.

Cântarul este doar una dintre numeroasele informații relevante.

Dar dacă analizele de anul trecut au fost bune?

Un rezultat normal este liniștitor pentru momentul în care a fost realizată analiza, dar nu reprezintă o garanție permanentă.

Valorile se pot schimba în timp din cauza:

• vârstei;
• modificărilor alimentare;
• greutății;
• activității fizice;
• medicamentelor;
• stresului și somnului;
• apariției unei boli;
• factorilor genetici.

Frecvența repetării analizelor nu este identică pentru toată lumea. O persoană sănătoasă, fără factori de risc, poate avea nevoie de alt interval decât cineva cu hipertensiune, diabet, tratamente cronice sau istoric familial important.

Ce verificări preventive merită discutate cu medicul?

Nu există un pachet universal de analize care să fie obligatoriu în fiecare an pentru orice adult. Lista trebuie adaptată istoricului medical, vârstei, sexului, tratamentelor și factorilor de risc.

Într-o evaluare preventivă pot fi discutate, după caz:

Analizele trebuie alese, nu colecționate

Este posibil ca o persoană să facă zeci de analize și totuși să nu primească evaluarea potrivită riscului său. La fel, o analiză efectuată fără indicație poate produce o abatere minoră, fără semnificație, care generează îngrijorare și investigații inutile.

O prevenție bine făcută presupune:

1. discuție despre istoricul personal și familial;
2. măsurarea factorilor de risc importanți;
3. alegerea analizelor potrivite;
4. interpretarea lor în context;
5. un plan clar pentru rezultatele modificate;
6. stabilirea momentului în care evaluarea trebuie repetată.

Ce simptome nu trebuie ignorate chiar dacă, în general, te simți bine?

Solicită evaluare medicală dacă observi:

• durere sau presiune în piept, mai ales la efort;
• lipsă de aer nou apărută;
• palpitații asociate cu amețeală ori leșin;
• sânge în scaun, urină sau vărsături;
• scaun negru;
• scădere inexplicabilă în greutate;
• un nodul nou sau o umflătură persistentă;
• modificarea tranzitului intestinal care persistă;
• sete și urinări mult mai frecvente;
• umflarea picioarelor;
• o aluniță care își schimbă forma, culoarea sau dimensiunea;
• răgușeală, tuse sau dificultate la înghițire care persistă;
• slăbiciune, amorțeală, tulburări de vorbire sau vedere apărute brusc.

Prezența unui astfel de simptom nu înseamnă automat o boală gravă, dar justifică evaluarea cauzei.

Prevenția nu înseamnă să trăiești cu frica unei boli

Un articol despre boli silențioase poate produce impresia că orice persoană
sănătoasă ar trebui să se teamă permanent. Acesta nu este scopul prevenției.

Prevenția înseamnă să:

• cunoști câțiva indicatori importanți;
• faci evaluările potrivite la intervale rezonabile;
• corectezi din timp factorii modificabili;
• nu ignori simptomele persistente;
• continui să trăiești normal între controale.

Scopul unui control preventiv nu este să găsească neapărat o boală. Scopul este să îți confirme că lucrurile sunt în regulă sau să identifice la timp ceea ce poate fi corectat.

Ce poți face chiar dacă te simți perfect sănătos?

1. Cunoaște-ți tensiunea arterială.
   Nu presupune că este normală doar pentru că nu ai dureri de cap.
2. Discută cu medicul despre glicemie și profilul lipidic.
   Mai ales dacă ai factori de risc sau au trecut mai mulți ani de la ultimele analize.
3. Nu fuma.
   Fumatul poate afecta arterele și plămânii înainte să reducă evident capacitatea de efort.
4. Fă mișcare aerobică și exerciții de forță.
   Masa musculară, echilibrul și capacitatea cardiovasculară sunt importante pentru durata vieții sănătoase.
5. Menține o alimentație variată.
   Include legume, leguminoase, fructe, nuci, semințe și alte alimente cât mai puțin procesate.
6. Dormi suficient.
   Somnul influențează metabolismul, tensiunea, pofta de mâncare și recuperarea.
7. Cunoaște-ți istoricul familial.
   Bolile cardiovasculare premature, diabetul, cancerul și osteoporoza din familie pot modifica recomandările de screening.
8. Actualizează controalele specifice vârstei.
   Nu aștepta apariția simptomelor pentru a discuta despre screening.
9. Nu trata suplimentele ca pe un înlocuitor al analizelor.
   Un produs nu poate confirma dacă tensiunea, glicemia sau colesterolul sunt normale.

Ce rol pot avea suplimentele alimentare?

Suplimentele pot completa alimentația atunci când există un aport insuficient, o nevoie individuală sau o recomandare justificată. Ele nu pot confirma starea de sănătate și nu înlocuiesc analizele, tratamentul sau stilul de viață.

Înainte de a alege un produs, este mai util să răspunzi la trei întrebări:

1. Ce nevoie concretă încerc să acopăr?
2. Există analize sau factori de risc care susțin această alegere?
3. Produsul este compatibil cu bolile și medicamentele mele?

Mituri și realitate

Concluzie

Este foarte bine să ai energie, să nu fii obosit și să nu simți durere. Acestea sunt semne încurajatoare, dar nu reprezintă un certificat complet de sănătate.

Hipertensiunea, prediabetul, colesterolul ridicat, boala renală, ficatul gras, osteoporoza și unele modificări oculare sau oncologice pot evolua o perioadă fără simptome evidente.

Acesta nu este un motiv pentru teamă, ci pentru o prevenție echilibrată:

• cunoaște-ți principalii indicatori;
• fă investigațiile potrivite vârstei și riscului;
• nu ignora simptomele persistente;
• menține mișcarea, somnul și alimentația sănătoasă;
• discută rezultatele cu un profesionist.

Nu trebuie să aștepți să te simți rău pentru a începe să ai grijă de
sănătatea ta.

Surse și lecturi suplimentare

• Organizația Mondială a Sănătății – Hipertensiunea arterială
  
• CDC – Prediabetul poate evolua fără simptome
  
• CDC – Testarea pentru prediabet și diabet
  
• CDC – Boala cronică de rinichi
  
• CDC – Testarea funcției renale
  
• U.S. Preventive Services Task Force – Recomandări preventive
  
• Organizația Mondială a Sănătății – Bolile netransmisibile și prevenția